versiune pre-alfa - recomandam rss.mioritics.ro intre timp
32 posturi de bloguri in rezultate
1 2 3 4 Urmatoarea Ultima
Scris la 13 Apr 2006 11:24:12
Un articol de ieri vazut pe Hotnews si preluat de la conso.ro ne povesteste cu mare placere cum HVB foloseste Google Adwords pentru a afisa reclame atunci cind se afiseaza marcile concurentei : Raiffeisen, BCR sau BRD. Sa da chiar un mic citat al " Head Of Corporate Communication la HVB Bank": “Am ales ca anuntul nostru sa apara pe Google atunci cand utilizatorul tasteaza cuvinte cheie cum ar fi credite, dar si nume de banci”, spune Ioana Paun, Head Of Corporate Communication la HVB Bank Well, Ms Head of Communication, news for you : Ceea ce faceti dvs e cam ilegal si s-ar putea sa va gasiti cu un mic proces din partea concurentei. Sau dvs sau google. S-a mai discutat despre asta pe lista de discutii legi-internet pe la sfirsitul lui Februarie 2006, cind o alta firma de avocatura folosea aceeasi metoda pentru racolare de clienti : cand cauti pe google dupa 'musat' sau 'nestor' iti intra reclama cu Tuca si Asociatii, adica de la o firma de avocati concurenta primelor doua. Mi se pare tare ciudata treaba asta, mai ales ca este vorba de primele 3 firme de avocatura din Romania, care se afla in concurenta directa: NNDKP, Musat si Asociatii si Tuca si Asociatii Am raspuns la asta ca : Au existat anul trecut mai multe cazuri de tipul asta in Franta in care Google a pierdut pentru ca a permis licitarea unor cuvinte cheie - marci inregistrate - ale unor alte firme . Vezi cazuri http://www.linksandlaw.com/adwords-google-keyword-lawsuit-France.htm Cred ca pe www.juriscom.net vei gasi si deciziile in franceza. Eu cred ca e cel putin concurenta neloiala, dar poate fi si incalcare de marca, daca cuvintul este marca inregistrata. De fapt si Alin a remarcat povestea. Deci - expertii de la banci sunt rugati sa-si consulte avocatii pentru eventualele prejudicii care vor fi nevoiti sa le plateasca. :D
Sursa: http://legi-internet.ro/blogs/index.php Etichete: stiri - romania pareri personale jurisprudenta drept & internet
Scris la 06 Apr 2006 15:49:32
Dupa ce a trecut ceva timp de cind s-a infintat, iata ca Autoritatea romana pentru protectia datelor personale (titlul oficial Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal sau ANSPDCP) are si un site de prezentare disponibil la www.dataprotection.ro Astept ca autoritatea sa devina mai activa in ceea ce priveste protectia datelor personale si in general a vietii private. Prezentul site are ceva informatie, insa din pacate mult prea tehnic scrisa. Cred ca prima informatie ce ar trebui prezentata chiar pe prima pagina ar fi cea legata de ce inseamna date personale si apoi informatii pentru companii/persoane interesate de subiect. Autoritatea are si o invitatie catre asociatii profesionale care ar trebui sa-si dezvolte coduri de conduita, ba chiar mentioneaza ca au fost contactate vreo 7 asociatii, dar fara a le dea numele (!?!) Lista operatorilor inregistrati inca nu este disponibila.
Sursa: http://legi-internet.ro/blogs/index.php Etichete: anunturi stiri - romania retentia datelor viata privata
Scris la 03 Apr 2006 09:57:46
Robert Veress de la Saptamina Financiara publica azi un nou articol din Saptamina Finaciara - Cu stingu-n dreptul de autor care creioneaza pe tema ideii prezentate de mine cu privire la protectia enciclopdiei coordonata de D. Gusti in 1938. Pentru ca nu am mai avut timp sa sugerez 2 idei care mi se pare importante , le amintesc aici : a) Termenul de "descoperire" in drept mi se pare prea mult. Cred ca in domeniul juridic putem vorbi mai degraba de precizare sau interpretare. b) Titlul " DEX online e pirat" este putin exagerat, lucru care reiese si din text. De altfel cred ca ar trebui sa fim mai atenti cind folosim termenul de piratare indomeniul dreptului de autor. Simpla incalcare a dreptului de autor (desi poate sa reprezinte o infractiune in anumite cazuri) nu este o "piraterie" . De altfel si termenul de pirat in dreptul de autor este recent aparut in domeniu, iar utilizarea lui devine exgerata in raport cu orice caz intilnit. vezi si http://www.legi-internet.ro/copyright_is.htm Interesant insa, conform articolului, este ca ORDA a fost de acord cu interpretarea propusa de mine. In fine - poate ar fi util sa listam atunci care sunt operele din domeniul public la ora actuala ( evident nu nominal, ci in functie de cind au fost scrise). Si cel mai normal ar fi ca ele sa fie prezente si pe site-ul ORDA pentru ca cineva sa stie cind poate sa le utilizeze gratuit.
Sursa: http://legi-internet.ro/blogs/index.php Etichete: stiri - romania articole / studii / rapoarte legislatie drept de autor
Scris la 30 Mar 2006 19:23:24
Motto : Nemo censetur ignorare legem Articol publicat si pe AvocatNet.ro Unul din principiile izvorite din dreptul roman si aplicate si in legea romaneasca prevede faptul ca nimeni nu se poate prevala de necunoasterea legii. Legislatia romaneasca in pragul integrarii europene sufera, in conditiile in care legi importante sunt modificate si re-modificate, uneori prin Ordonanta de Urgenta sau Ordonante simple care si ele sunt modificate de legile de adoptare, in termene de 2 ani si uneori chiar mai scurte. Principiul cunoasterii legii este deseori pus la indoiala de practica unei legislatii mult prea stufoase, care face ca toti actorii principali din domeniul justitiei (judecatori, procurori sau avocati) sa faca de obicei un adevarat proces de cautare activa a actului normativ in vigoare la data unui anumit eveniment. In fapt, singurii care au de cistigat in fata complexitatii si modificarilor dese ale legislatiei sunt producatorii de software legislativ, cei care reusesc prin mijloace electronice sa eficientizeze acest proces de cautare legislative. Aceasta nu ar fi o problema majora – in fond este un domeniu de business competitive, care se bazeaza pe utilizarea unor texte aflate in domeniul public. Problema se pune insa in ce masura in cetatean obisnuit, deci nu un practician frecvent al dreptului, are acces la legislatia care ii este opozabila intr-o anumit materie. Sa trecem in revista mijloacele prin care un cetatean roman obisnuit poate sa aiba acces la legislatie : - abonandu-se la Monitorul Oficial ( cost 1480 Ron/an ) – numai partea I - cumparind un soft legislativ ( minim 600 RON - Vezi statistica detaliata la cu preturi la http://www.indaco.ro/articole_det.html?id=9 ) Actualizarea poate sa coste suplimentar pina la 71 de RON/luna - cerind consultanta la un avocat pentru a afla ce legislatie ii este aplicabila (estimam un pret de 100 Ron pentru o consultanta minima) - accesind Internetul ( sa zicem 30 RON/luna – abonament ), de aici avind o fie solutia unui acces platit (159 eur/an – Indaco, 250 Ron /an (corpvs.org) ) o fie solutia unui acces gratuit prin diverse formule ( eg. Utilizare Repertoriul legislative( http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.frame ), baza de date a Consiliului Legislativ ( http://www.clr.ro/rep_dil_2002/rep.aspx ) abonare la www.juridice.ro si utilizarea parolei la www.indaco.ro , utilizarea portalului de legislatie ( http://legislatie.just.ro/ numai daca stii ce act cauti ) In practica utilizarea gratuita este folosita numai de cei care au ceva cunostinte de navigare pe Internet pentru a putea afla cum poti avea acces gratuity la o baza de date legislative. In plus fiecare baza de date are anumite carente ( de ex. Baza de date a Cdep nu prezinta hotaririle de guvern, baza de date a Just.ro nu permite cautare dupa cuvinte cheie, nu permite copierea a nici unui paragraph, nici una dintre solutii nu permite sa vezi daca aceasta este versiunea in vigoare la o anumita data ) De asemenea la ora scrierii articolului doar 25% din poulatia Romaniei a accesat Internetul. ( cf Statistici NetBridge Ian 2006) . Remarcam in acelasi timp ca exista 3 sisteme diferite de acces online la legislatie pentru populatie dezvoltate din bani publici (se pare ca 2 dintre ele cdep.ro si clr.ro folosesc acceasi baza de date). Alte sisteme de acces vor fi probabil dezvoltate sau implementate din bani publici pentru anumite categorii de functionary publici (politisti) sau persoane angajate in sistemul judiciar ( judecatori, procurori, etc) La ora acestui articol salariul mediu in Romania este undeva la 700 de RON pe luna, iar salariul minim este in jur de 300 de RON pe luna. Toate aceste date ne conduc la ideea ca un principiul “nemo censetur ignorare legem” poate fi luat doar ca deziderat si nu ca realitate. Pe de alta parte, textul actelor normative devine atit de criptic si alambicat, incit fara interventia unui specialist (uneori chiar pe un anumit domeniu) accesul la legislatie nu ajuta prea mult, sau este nevoie de foarte mult timp pentru obtinerea informatiei utile. Citeva posibile solutii : - crearea unui sistem online singular creat din bani publici in care legislatia romaneasca completa sa poate fi accesata, utilizata si copiata in format digital de catre orice persoana. - Obligarea oricarei institutii care emite un act normative sa aloce fonduri si pentru crearea unui ghid de aplicare sau explicare a ei ( in special in domeniile tehnice ) sau de informare a publicului tinta - Obligarea Ministerelor si autoritatilor centrale si locale sa aiba compendii legislative gratuite pentru fiecare domeniu asupra carora au competenta directa Articol publicat si pe AvocatNet.ro Comentariile si corecturile sunt binevenite .:-)
Sursa: http://legi-internet.ro/blogs/index.php Etichete: stiri - romania articole / studii / rapoarte pareri personale legislatie drept & internet
Scris la 19 Apr 2006 11:25:40
Am mai scris un articol pentru al doilea numar din revista Link2ecommerce, care incepind de ieri a aparut si in varianta online. Un click... si gata contractul! (I) Deseori ati fost in situatia in care ati dat click pe un buton de „I accept” sau „Sunt de acord” pentru a beneficia de un serviciu online – gratuit sau nu. Este acesta un contract sau nu? Va recunoaste o instanta un astfel de act daca semnatura mea nu apare nicaieri? Sa incercam sa raspundem la aceste intrebari. CE ESTE UN CONTRACT? Simplificand definitiile existente, un contract este un acord de vointa intre doua sau mai multe parti. De obicei, acordul de vointa rezulta in urma unor inscrisuri semnate si stampilate de catre parti. Aceasta, insa, nu inseamna ca acordul de vointa nu poate fi obtinut si altfel. Legea romana consemneaza anumite cazuri cand chiar tacerea reprezinta un acord. In cazul relatiilor comerciale de zi cu zi, acordul de vointa se intalneste cu mult mai des decat s-ar putea crede la prima vedere. O cerinta expresa (o bere, va rog!) este o acceptare a ofertei de a vinde bunurile expuse si, deci, un acord de vointa intre vanzatorul si cumparatorul dintr-un magazin. Un semn deja intrat in practica (fluturarea mainii cand vezi un taxi) inseamna o manifestare de vointa in a incheia un acord cu taxi-ul respectiv. In consecinta, a apasa pe un buton anume pe o pagina web nu poate sa reprezinte decat acceptarea ofertei prezentate mai sus. Si tot in consecinta avem un acord de vointa intre cel ce pune la dispozitie serviciul si cel care vrea sa il foloseasca. Dar legea romaneasca chiar spune mai mult… (revenim asupra acestui aspect in articolul din urmatorul numar). CE SE INTAMPLA IN SUA CU ASTFEL DE CONTRACTE PE INTERNET? Putem sa spunem ca principiile realizarii unui contract sunt aceleasi in mare parte a lumii – si in SUA, si in Europa si in Romania exista acelasi semn de a chema un taxi. Dar ne referim la SUA pentru a explica mai clar cateva tipuri de contracte pe Internet. Asemenea contracte de adeziune (adica apesi pe butonul respectiv si ai acces la serviciu sau parasesti pagina) poarta denumirea de contract de tip „clik-wrap”. Am putea imparti in 3 categorii respectivele contracte si anume: * Contractele de tip „click-wrap” in care trebuie sa faci o actiune pentru a-ti exprima acordul. Actiunea este, de obicei, apasarea unui buton, bifarea unei casute care explica termenii, uneori un clik pe un link dintr-un e-mail etc. Aceste contracte au fost pe deplin acceptate de instantele americane si chiar aplicate. Au existat si cazuri in care unele dispozitii au fost considerate ca fiind abuzive si, ca atare, aplicarea lor nu a fost acceptata de instante. Dar restul contractului a ramas, in continuare, valabil. * Contractele de tip „click-wrap” in care, din greseala ori intentionat, NU trebuie sa faci o actiune pentru a-ti exprima acordul. In aceste cazuri instantele au considerat ca nu exista un acord de vointa, deci contractul nu se poate aplica. * Contractele de tip „Terms of Use” (Termeni de utilizare) pe care ii gasim in subsolul multor pagini web. Pentru ca, de obicei, nu trebuie sa faci nici o actiune pentru a intra pe site si a-l vizita in intregime (fara a ajunge pe pagina respectiva de Termeni de Utilizare) si, deci, nu exista un acord de vointa, rezulta ca respectivul contract sau termeni nu pot fi impusi utilizatorilor. Totusi, termenii de utilizare pot prezenta o importanta practica din punctul de vedere al respectarii obligatiei de informare (vezi articolul anterior), informatii cu privire la reproducerea anumitor parti din site care sunt protejate de drept de autor (sau modalitati de citare corecta) sau chiar modul in care anumite date cu caracter personal sunt colectate si/sau prelucrate de proprietarul site-ului.
Sursa: http://legi-internet.ro/blogs/index.php Etichete: stiri - romania articole / studii / rapoarte pareri personale legislatie drept & internet
Scris la 02 May 2006 21:28:56
.. nu, nu vine sa investeasca .. dar tocmai am remarcat un site romanesc (primul de care stiu eu) care are pe site sigla Truste (evident legal). Este vorba de Trafic.ro care are in acest fel politica de confidentialitate certificata de TrustE. Bravo lor !
Sursa: http://legi-internet.ro/blogs/index.php Etichete: stiri - romania evenimente viata privata
Scris la 02 May 2006 04:41:44
Am vazut destule filme SF din anul 20XY aratau oamenii inchisi intr-un sistem in care fiecare era identificat unic, era supus unor restrictii importanta in functie de categoria din care facea parte – ori chiar avea destinul stabilit la nastere pe baza “ calitatilor” nativa si nu putea sa il schimbe nicicum . SF, nu ? Ei bine, aflam recent ca vom avea in Romania in curind pasapoarte cu identificatori biometrici (adica amprente, dar si altele). Despre cartea de identitate electronica stiam mai de mult .. dar a fost aminata din motive financiare . Datele de trafic referitoare la convorbiri telefonice si acces la Internet vor fi interceptate in curind pentru toata lumea. Nimeni nu mai chestioneaza problemele legate de viata privata ale existentei unor asemenea baze de date cu informatii extrem de sensibile, nici modurile cum va fi asigurata securitatea acestora astfel incit sa fie folosite doar in scopurile promise. Autoritatea de date personale din Romania (ANSPDPC) deocamdata nu a avut nici o reactie. Poate e prea curind dupa ce a fost creata…. Dar dreptul nostru la viata privata inca este garantat prin Constitutie. Nici UE nu e prea departe. Deja paspoartele cu elemente de identificare biometrica sunt o realitate in multe tari. Se vorbeste chiar de carti de identitate la fel. Dar aici si Controlorul pentru date personale e mai puternic .. ( vezi si raportul lui pe 2006 ) De aici si pina la integrarea unor noi elemente de identificare ( cum ar putea fi o mostra de ADN) e doar un pas. Si pasul asta nu e departe – asa cum ne arata un raport recent “Arming Big Brother”, realizat de Transnational Institute (TNI) si Statewatch – care demonstreaza ca UE cheltuieste 1 miliard de euro annual pentru cercetari “militare” in domeniul supravegherii si controlului. Lumea in care toate populatia e inregistrata, amprentata si supravegheata e foarte aproape – mult mai aproape decit credem . SF, da ! Nu e usor de zis insa ce s-ar putea face – daca efectiv ne-ar deranja o astfel de situatie. (pentru ca o majoritatea o acceptam tacit). O solutie este incurajarea autoritatilor ( si aici ma refer la (ANSPDPC) care ar trebui sa se ocupe de acest domeniu sa fie mai agresive, mai competente si coerente . O alta solutie este apelarea la CEDO. Liviu amintea ieri in blogul lui de o intilnire intre CEDO si judecatorii romani. Articolul din Ziua pe care l-a mentionat zice ca : Un numar de 15 plangeri din Romania, potrivit lui Wildhaber, au ca subiect activitatea sau actiunile unor servicii de informatii (specializate sau din diverse ministere) care au inregistrat date referitoare la voata privata a unor persoane fara un temei legal sau far a fi invocat si demonstrat existenta unui scop legitim. A fost reamintit cazul "Rotaru vs. Romania - 2000"cand CEDO a constatat ca SRI a intocmit un dosar personal cu "date si informatii colectate si inregistrate fara o baza legala adecvata". (nota pentru sine - pune si decizia Rotaru vs Romania pe site)
Sursa: http://legi-internet.ro/blogs/index.php Etichete: stiri - romania stiri - drept&it din intreaga lume pareri personale jurisprudenta viata privata
Scris la 05 May 2006 17:11:18
Aflam de la juridice.ro ca "Magistratii ale caror rude lucreaza in sistem vor fi pusi pe Internet In sedinta de ieri, CSM a hotarat sa fie publicate pe pagina de internet lista tutror magistratilor ale caror rude lucreaza in sistemul juridic precum si declaratiile de interes ale magistratilor." In ceea ce priveste declaratiile de interes este de inteles si motivatia este clara. Daca ne referim la rudele din sistem (apropo ce e ala sistem ?) ma gindesc care ar fi fost motivatia. Sa fie vorba de posibilitatea oricarei persoane ca sa recuze un anumit judecator. Sau poate este vorba ca CSM stie ca sunt zone in care justitia a devenit o afacere de familie si nu stie cum sa le-o spuna mai direct ?
Sursa: http://legi-internet.ro/blogs/index.php Etichete: stiri - romania drept & internet
Scris la 10 May 2006 21:45:59
Am primit pe e-mail o informare despre o intilnire la Bucuresti a unor experti care lucreaza pe un proiect ce vrea sa discute admisibilitatea probelor electronice in instanta. Vezi mai jos intregul comunicat : Întâlnire de lucru la Bucureşti în cadrul Proiectului European privind Admisibilitatea Probelor Electronice în Instanţă Gazda reuniunii va fi Institutul Naţional de Criminologie Pe data de 19 mai 2006, va avea loc la Bucureşti întâlnirea de lucru a echipei multidisciplinare de cercetători implicaţi în proiectul Admisibilitatea Probelor Electronice în Instanţă, în spaţiul european. Acest proiect inovator, desfăşurat cu sprijinul financiar al Comisiei Europene şi al companiei Cybex din Spania, doreşte să elimine neconcordanţele de reglementare privind admiterea probelor pe suport electronic de către instanţele de judecată. Scopul cercetării este de a asigura o mai mare eficienţă a mijloacelor procedurale, esenţiale în combaterea criminalităţii informatice. România participă la studiu în calitate de ţară candidată la integrarea în Uniunea Europeană şi este reprezentată de Institutul Naţional de Criminologie, la sediul căruia va avea loc întâlnirea. Din ce în ce mai des, în Europa, probele electronice sunt folosite de către societăţile de avocatură şi în instanţele de judecată. Obiectivul grupului de experţi este de a face să înceteze incoerenţa reglementărilor şi starea actuală de incertitudine în privinţa propunerii şi admiterii de probe electronice pe parcursul procedurilor judiciare. ·Invitaţie către presa din România : O conferinţă de presă, cu scopul de a informa jurnaliştii despre acest proiect, va avea loc în data de 19 mai 2006, între orele 13.00 şi 13.30, la sediul Institutului Naţional de Criminologie, Bd. Regina Elisabeta nr. 53, etaj 4, sector 5, Bucureşti. Pentru informaţii suplimentare şi confirmarea participării, vă rugăm să vă adresaţi doamnei Nuria García, ngarcia@cybex.es. (tel: +34 93 2155323)
Sursa: http://legi-internet.ro/blogs/index.php Etichete: anunturi stiri - romania evenimente drept & internet
Scris la 15 May 2006 10:31:12
Iata ca in final modificarea la legea comertului electronic a fost publicata in Monitorul Oficial din 10 Mai 2006. Am mai scris despre actuala modificare, care a fost facuta doar pentru a ne "alinia mai bine"la normele UE. Cind vom intelege poate ca o lege trebuie nu numai "implementata" in legislatia nationala, ci si sa fie functionala, poate vom avea ce sa discutam. Pina atunci - let's keep quiet. Vezi si legea integrala mai jos . [...] Read more!
Sursa: http://legi-internet.ro/blogs/index.php Etichete: stiri - romania legislatie drept & internet
1 2 3 4 Urmatoarea Ultima