versiune pre-alfa - recomandam rss.mioritics.ro intre timp
19 posturi de bloguri in rezultate
Scris la 13 Apr 2006 11:24:12
Un articol de ieri vazut pe Hotnews si preluat de la conso.ro ne povesteste cu mare placere cum HVB foloseste Google Adwords pentru a afisa reclame atunci cind se afiseaza marcile concurentei : Raiffeisen, BCR sau BRD. Sa da chiar un mic citat al " Head Of Corporate Communication la HVB Bank": “Am ales ca anuntul nostru sa apara pe Google atunci cand utilizatorul tasteaza cuvinte cheie cum ar fi credite, dar si nume de banci”, spune Ioana Paun, Head Of Corporate Communication la HVB Bank Well, Ms Head of Communication, news for you : Ceea ce faceti dvs e cam ilegal si s-ar putea sa va gasiti cu un mic proces din partea concurentei. Sau dvs sau google. S-a mai discutat despre asta pe lista de discutii legi-internet pe la sfirsitul lui Februarie 2006, cind o alta firma de avocatura folosea aceeasi metoda pentru racolare de clienti : cand cauti pe google dupa 'musat' sau 'nestor' iti intra reclama cu Tuca si Asociatii, adica de la o firma de avocati concurenta primelor doua. Mi se pare tare ciudata treaba asta, mai ales ca este vorba de primele 3 firme de avocatura din Romania, care se afla in concurenta directa: NNDKP, Musat si Asociatii si Tuca si Asociatii Am raspuns la asta ca : Au existat anul trecut mai multe cazuri de tipul asta in Franta in care Google a pierdut pentru ca a permis licitarea unor cuvinte cheie - marci inregistrate - ale unor alte firme . Vezi cazuri http://www.linksandlaw.com/adwords-google-keyword-lawsuit-France.htm Cred ca pe www.juriscom.net vei gasi si deciziile in franceza. Eu cred ca e cel putin concurenta neloiala, dar poate fi si incalcare de marca, daca cuvintul este marca inregistrata. De fapt si Alin a remarcat povestea. Deci - expertii de la banci sunt rugati sa-si consulte avocatii pentru eventualele prejudicii care vor fi nevoiti sa le plateasca. :D
Sursa: http://legi-internet.ro/blogs/index.php Etichete: stiri - romania pareri personale jurisprudenta drept & internet
Scris la 05 Apr 2006 14:11:53
Comisia Europeana a trimis niste cereri oficiale de informare catre Danemarca, Finlanda, Germania, Ungaria, Italia, Olanda si Suedia pe tema restringerii accesului la pariruile sportive pe Internet. Aceasta este doar prima etapa dintr-o investigatie mai larga care poate sa duca la proceduri impotriva statelor membre cu privire la incalcarea tratatului UE cu privire la libertatea de oferire a serviciilor. Astea in completarea articolului Jocurile de noroc - de la monopol spre UE. Poate ca noua conducere a loteriei romane va intelege ca pozitia de monopol s-ar putea sa ridice ceva semne de intrebare o data cu intrarea in UE. Macar cu privire la o parte din serviciile prestate. Vezi articol in The Register. Vezi comunicat Comisia Europeana.
Sursa: http://legi-internet.ro/blogs/index.php Etichete: stiri - drept&it din intreaga lume drept & internet
Scris la 30 Mar 2006 19:23:24
Motto : Nemo censetur ignorare legem Articol publicat si pe AvocatNet.ro Unul din principiile izvorite din dreptul roman si aplicate si in legea romaneasca prevede faptul ca nimeni nu se poate prevala de necunoasterea legii. Legislatia romaneasca in pragul integrarii europene sufera, in conditiile in care legi importante sunt modificate si re-modificate, uneori prin Ordonanta de Urgenta sau Ordonante simple care si ele sunt modificate de legile de adoptare, in termene de 2 ani si uneori chiar mai scurte. Principiul cunoasterii legii este deseori pus la indoiala de practica unei legislatii mult prea stufoase, care face ca toti actorii principali din domeniul justitiei (judecatori, procurori sau avocati) sa faca de obicei un adevarat proces de cautare activa a actului normativ in vigoare la data unui anumit eveniment. In fapt, singurii care au de cistigat in fata complexitatii si modificarilor dese ale legislatiei sunt producatorii de software legislativ, cei care reusesc prin mijloace electronice sa eficientizeze acest proces de cautare legislative. Aceasta nu ar fi o problema majora – in fond este un domeniu de business competitive, care se bazeaza pe utilizarea unor texte aflate in domeniul public. Problema se pune insa in ce masura in cetatean obisnuit, deci nu un practician frecvent al dreptului, are acces la legislatia care ii este opozabila intr-o anumit materie. Sa trecem in revista mijloacele prin care un cetatean roman obisnuit poate sa aiba acces la legislatie : - abonandu-se la Monitorul Oficial ( cost 1480 Ron/an ) – numai partea I - cumparind un soft legislativ ( minim 600 RON - Vezi statistica detaliata la cu preturi la http://www.indaco.ro/articole_det.html?id=9 ) Actualizarea poate sa coste suplimentar pina la 71 de RON/luna - cerind consultanta la un avocat pentru a afla ce legislatie ii este aplicabila (estimam un pret de 100 Ron pentru o consultanta minima) - accesind Internetul ( sa zicem 30 RON/luna – abonament ), de aici avind o fie solutia unui acces platit (159 eur/an – Indaco, 250 Ron /an (corpvs.org) ) o fie solutia unui acces gratuit prin diverse formule ( eg. Utilizare Repertoriul legislative( http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.frame ), baza de date a Consiliului Legislativ ( http://www.clr.ro/rep_dil_2002/rep.aspx ) abonare la www.juridice.ro si utilizarea parolei la www.indaco.ro , utilizarea portalului de legislatie ( http://legislatie.just.ro/ numai daca stii ce act cauti ) In practica utilizarea gratuita este folosita numai de cei care au ceva cunostinte de navigare pe Internet pentru a putea afla cum poti avea acces gratuity la o baza de date legislative. In plus fiecare baza de date are anumite carente ( de ex. Baza de date a Cdep nu prezinta hotaririle de guvern, baza de date a Just.ro nu permite cautare dupa cuvinte cheie, nu permite copierea a nici unui paragraph, nici una dintre solutii nu permite sa vezi daca aceasta este versiunea in vigoare la o anumita data ) De asemenea la ora scrierii articolului doar 25% din poulatia Romaniei a accesat Internetul. ( cf Statistici NetBridge Ian 2006) . Remarcam in acelasi timp ca exista 3 sisteme diferite de acces online la legislatie pentru populatie dezvoltate din bani publici (se pare ca 2 dintre ele cdep.ro si clr.ro folosesc acceasi baza de date). Alte sisteme de acces vor fi probabil dezvoltate sau implementate din bani publici pentru anumite categorii de functionary publici (politisti) sau persoane angajate in sistemul judiciar ( judecatori, procurori, etc) La ora acestui articol salariul mediu in Romania este undeva la 700 de RON pe luna, iar salariul minim este in jur de 300 de RON pe luna. Toate aceste date ne conduc la ideea ca un principiul “nemo censetur ignorare legem” poate fi luat doar ca deziderat si nu ca realitate. Pe de alta parte, textul actelor normative devine atit de criptic si alambicat, incit fara interventia unui specialist (uneori chiar pe un anumit domeniu) accesul la legislatie nu ajuta prea mult, sau este nevoie de foarte mult timp pentru obtinerea informatiei utile. Citeva posibile solutii : - crearea unui sistem online singular creat din bani publici in care legislatia romaneasca completa sa poate fi accesata, utilizata si copiata in format digital de catre orice persoana. - Obligarea oricarei institutii care emite un act normative sa aloce fonduri si pentru crearea unui ghid de aplicare sau explicare a ei ( in special in domeniile tehnice ) sau de informare a publicului tinta - Obligarea Ministerelor si autoritatilor centrale si locale sa aiba compendii legislative gratuite pentru fiecare domeniu asupra carora au competenta directa Articol publicat si pe AvocatNet.ro Comentariile si corecturile sunt binevenite .:-)
Sursa: http://legi-internet.ro/blogs/index.php Etichete: stiri - romania articole / studii / rapoarte pareri personale legislatie drept & internet
Scris la 20 Mar 2006 17:30:20
La finalul saptamanii trecute Comisia Europeana a publicat reportul cu privire la directiva privind semnatura electronica. Raportul considera ca semnaturile electronice sunt recunoscute, dar ca recunoasterea de semnaturi intre state merge greu, ca si "semnaturile electronice calificate". Vezi comunicatul de presa. De citit si raportul Comisiei. Dar ma bucura ca raportul confirma opinia mea exprimata in articolul " Cit de electronica este semnatura electronica ? ", prin care incercam sa justific valoarea mare a unei semnaturi electronice simple. Iata ce zice raportul "The first one is the simplest form of the “electronic signature” and is given a wide meaning. It serves to identify and authenticate data. It can be as simple as signing an e-mail message with a person’s name or using a PIN-code."
Sursa: http://legi-internet.ro/blogs/index.php Etichete: articole / studii / rapoarte stiri - drept&it din intreaga lume drept & internet
Scris la 19 Apr 2006 11:25:40
Am mai scris un articol pentru al doilea numar din revista Link2ecommerce, care incepind de ieri a aparut si in varianta online. Un click... si gata contractul! (I) Deseori ati fost in situatia in care ati dat click pe un buton de „I accept” sau „Sunt de acord” pentru a beneficia de un serviciu online – gratuit sau nu. Este acesta un contract sau nu? Va recunoaste o instanta un astfel de act daca semnatura mea nu apare nicaieri? Sa incercam sa raspundem la aceste intrebari. CE ESTE UN CONTRACT? Simplificand definitiile existente, un contract este un acord de vointa intre doua sau mai multe parti. De obicei, acordul de vointa rezulta in urma unor inscrisuri semnate si stampilate de catre parti. Aceasta, insa, nu inseamna ca acordul de vointa nu poate fi obtinut si altfel. Legea romana consemneaza anumite cazuri cand chiar tacerea reprezinta un acord. In cazul relatiilor comerciale de zi cu zi, acordul de vointa se intalneste cu mult mai des decat s-ar putea crede la prima vedere. O cerinta expresa (o bere, va rog!) este o acceptare a ofertei de a vinde bunurile expuse si, deci, un acord de vointa intre vanzatorul si cumparatorul dintr-un magazin. Un semn deja intrat in practica (fluturarea mainii cand vezi un taxi) inseamna o manifestare de vointa in a incheia un acord cu taxi-ul respectiv. In consecinta, a apasa pe un buton anume pe o pagina web nu poate sa reprezinte decat acceptarea ofertei prezentate mai sus. Si tot in consecinta avem un acord de vointa intre cel ce pune la dispozitie serviciul si cel care vrea sa il foloseasca. Dar legea romaneasca chiar spune mai mult… (revenim asupra acestui aspect in articolul din urmatorul numar). CE SE INTAMPLA IN SUA CU ASTFEL DE CONTRACTE PE INTERNET? Putem sa spunem ca principiile realizarii unui contract sunt aceleasi in mare parte a lumii – si in SUA, si in Europa si in Romania exista acelasi semn de a chema un taxi. Dar ne referim la SUA pentru a explica mai clar cateva tipuri de contracte pe Internet. Asemenea contracte de adeziune (adica apesi pe butonul respectiv si ai acces la serviciu sau parasesti pagina) poarta denumirea de contract de tip „clik-wrap”. Am putea imparti in 3 categorii respectivele contracte si anume: * Contractele de tip „click-wrap” in care trebuie sa faci o actiune pentru a-ti exprima acordul. Actiunea este, de obicei, apasarea unui buton, bifarea unei casute care explica termenii, uneori un clik pe un link dintr-un e-mail etc. Aceste contracte au fost pe deplin acceptate de instantele americane si chiar aplicate. Au existat si cazuri in care unele dispozitii au fost considerate ca fiind abuzive si, ca atare, aplicarea lor nu a fost acceptata de instante. Dar restul contractului a ramas, in continuare, valabil. * Contractele de tip „click-wrap” in care, din greseala ori intentionat, NU trebuie sa faci o actiune pentru a-ti exprima acordul. In aceste cazuri instantele au considerat ca nu exista un acord de vointa, deci contractul nu se poate aplica. * Contractele de tip „Terms of Use” (Termeni de utilizare) pe care ii gasim in subsolul multor pagini web. Pentru ca, de obicei, nu trebuie sa faci nici o actiune pentru a intra pe site si a-l vizita in intregime (fara a ajunge pe pagina respectiva de Termeni de Utilizare) si, deci, nu exista un acord de vointa, rezulta ca respectivul contract sau termeni nu pot fi impusi utilizatorilor. Totusi, termenii de utilizare pot prezenta o importanta practica din punctul de vedere al respectarii obligatiei de informare (vezi articolul anterior), informatii cu privire la reproducerea anumitor parti din site care sunt protejate de drept de autor (sau modalitati de citare corecta) sau chiar modul in care anumite date cu caracter personal sunt colectate si/sau prelucrate de proprietarul site-ului.
Sursa: http://legi-internet.ro/blogs/index.php Etichete: stiri - romania articole / studii / rapoarte pareri personale legislatie drept & internet
Scris la 05 May 2006 17:11:18
Aflam de la juridice.ro ca "Magistratii ale caror rude lucreaza in sistem vor fi pusi pe Internet In sedinta de ieri, CSM a hotarat sa fie publicate pe pagina de internet lista tutror magistratilor ale caror rude lucreaza in sistemul juridic precum si declaratiile de interes ale magistratilor." In ceea ce priveste declaratiile de interes este de inteles si motivatia este clara. Daca ne referim la rudele din sistem (apropo ce e ala sistem ?) ma gindesc care ar fi fost motivatia. Sa fie vorba de posibilitatea oricarei persoane ca sa recuze un anumit judecator. Sau poate este vorba ca CSM stie ca sunt zone in care justitia a devenit o afacere de familie si nu stie cum sa le-o spuna mai direct ?
Sursa: http://legi-internet.ro/blogs/index.php Etichete: stiri - romania drept & internet
Scris la 10 May 2006 21:45:59
Am primit pe e-mail o informare despre o intilnire la Bucuresti a unor experti care lucreaza pe un proiect ce vrea sa discute admisibilitatea probelor electronice in instanta. Vezi mai jos intregul comunicat : Întâlnire de lucru la Bucureşti în cadrul Proiectului European privind Admisibilitatea Probelor Electronice în Instanţă Gazda reuniunii va fi Institutul Naţional de Criminologie Pe data de 19 mai 2006, va avea loc la Bucureşti întâlnirea de lucru a echipei multidisciplinare de cercetători implicaţi în proiectul Admisibilitatea Probelor Electronice în Instanţă, în spaţiul european. Acest proiect inovator, desfăşurat cu sprijinul financiar al Comisiei Europene şi al companiei Cybex din Spania, doreşte să elimine neconcordanţele de reglementare privind admiterea probelor pe suport electronic de către instanţele de judecată. Scopul cercetării este de a asigura o mai mare eficienţă a mijloacelor procedurale, esenţiale în combaterea criminalităţii informatice. România participă la studiu în calitate de ţară candidată la integrarea în Uniunea Europeană şi este reprezentată de Institutul Naţional de Criminologie, la sediul căruia va avea loc întâlnirea. Din ce în ce mai des, în Europa, probele electronice sunt folosite de către societăţile de avocatură şi în instanţele de judecată. Obiectivul grupului de experţi este de a face să înceteze incoerenţa reglementărilor şi starea actuală de incertitudine în privinţa propunerii şi admiterii de probe electronice pe parcursul procedurilor judiciare. ·Invitaţie către presa din România : O conferinţă de presă, cu scopul de a informa jurnaliştii despre acest proiect, va avea loc în data de 19 mai 2006, între orele 13.00 şi 13.30, la sediul Institutului Naţional de Criminologie, Bd. Regina Elisabeta nr. 53, etaj 4, sector 5, Bucureşti. Pentru informaţii suplimentare şi confirmarea participării, vă rugăm să vă adresaţi doamnei Nuria García, ngarcia@cybex.es. (tel: +34 93 2155323)
Sursa: http://legi-internet.ro/blogs/index.php Etichete: anunturi stiri - romania evenimente drept & internet
Scris la 15 May 2006 10:31:12
Iata ca in final modificarea la legea comertului electronic a fost publicata in Monitorul Oficial din 10 Mai 2006. Am mai scris despre actuala modificare, care a fost facuta doar pentru a ne "alinia mai bine"la normele UE. Cind vom intelege poate ca o lege trebuie nu numai "implementata" in legislatia nationala, ci si sa fie functionala, poate vom avea ce sa discutam. Pina atunci - let's keep quiet. Vezi si legea integrala mai jos . [...] Read more!
Sursa: http://legi-internet.ro/blogs/index.php Etichete: stiri - romania legislatie drept & internet
Scris la 18 May 2006 12:57:35
Una din normele europene pe domeniul comertului electronic mai putin discutata in Romania, dar foarte disputata in UE - mai ales pe tema implicatiilor si implemenatarii dpdv practic este Reglementarea Consiliului 792/2002 pentru amendarea temporara a Reglementarii 218/92 privind TVA si comertul electronic. Norma, intrata in vigoare in 2003, se aplica tuturor celor care vind servicii pe Internet, inclusiv prin abonament sau televiziune ori radio pay-per-view. De asemenea se aplica si firmelor care vind pe teritoriul Uniunii. Au fost discutii aprinse pe aceasta tema, sustinindu-se ca se ajuta firmele americane din domeniu. In fine, conform unui articol din The Register, Comisia Europeana a propus extinderea acestei taxe, pentru a permite adoptarea ei printr-o legislatie permanenta. Reglementarea ar fi trebuit reconsiderata pina in Iunie 2006.
Sursa: http://legi-internet.ro/blogs/index.php Etichete: stiri - romania stiri - drept&it din intreaga lume legislatie drept & internet
Scris la 23 May 2006 17:01:32
Am anuntat in urma cu ceva zile despre o invitatia la o prezentare despre probe electronice.. Cum am fost la intilnirea respectiva , imi propusesem sa scriu vreo 2 idei. Despre prezentare nu am prea multe sa zic -pentru ca a fost o prezentare pentru o mina de persoane care au venit la o chestiune de informare ( ca nu sunt sigur ca a fost conferinta de presa). In fine ideea este ca au prezentat proiectul lor finantat de Comsia Europeana si au zis ca raportul final care va contine practic analiza asupra problelor electronice din UE - dpdv practic si teoretic va fi publicat undeva anul urmator, iar cercetarea va fi finalizata in Nov 2006. 2 lucruri merita mentionate : a) Faptul ca Institutul de Criminologie face parte din proiect. Ar fi bine - si i-am spus si reprezentantului lor ce participa la proiect - ca rezultatele, experienta dobindita prin acest proiect (ca se primesc niste bani din partea UE pt cercetarea efectiva) ar trebui si facute publice in Romania - in romana. Altfel - doar bifam o noua casuta cu nici o valoare adaugata pe termen lung. Din pacate Institutul nu are nici o planificare pe termen mediu sau lung pe aceasta tema - pur si simplu a primit o invitatie si a beneficiat de ea. Asta e pacat. b) Proiectul a fost cistigat de o companie din Spania - Cybex - care a si co-finantat proiectul. Cybex este o firma interesanta dpdv al activitatii care practic asista in obtinerea, organizarea, pastrarea, analizare si prgatirea probelor electronice pentru prezentare si negociere in chetiuni juridice si investigatii. Adica practic are o gramada de experti - tehnici in cea mai mare parte - care string si administreaza probe electronice ca sa fie utile dpdv juridic. I-am intrebat cum pot sa faca asta, si daca nu trebuie sa fie un expert criminalist acolo - si mi-a dat exemplu ca in anume cazuri se merge impreuna cu notarul la locatia unde se afla computerul si unde, probabil este si proprietarul calculatorului - pe care il ridica in prezenta notarului si fac o copie fidela (probabil cu un soft de tip Encase). Astfel au si ei o copie pe care pot sa lucreze, iar in conditiile in care cineva ar tagadui in fata instantei ca ceea ce se prezinta nu este o copie identica a ceea ce exista - se poate face oricind confruntarea cu copia ramasa in custodia notarului. Uite o idee - simpla si utila. Dincolo de asta - sa fiti siguri ca serviciile lor sunt foarte scumpe. :D
Sursa: http://legi-internet.ro/blogs/index.php Etichete: stiri - romania stiri - drept&it din intreaga lume pareri personale evenimente drept & internet